Bed

Ceea e scris aici e de neinteles.

Vreau sa ma duc in HALUCINARIA

Exstatic

Nu-mi vine să cred.

De când m-am trezit, au trecut multe ore până să ajung aici, la computer. Dar a meritat. Pentru că am avansat foarte mult cu "Elefantul virtual", având tone de inspiraţie şi o voinţă mai... rară pentru perioada asta. În schimb, nu prea am avansat cu Baudelaire, dar am avut curajul de a începe "Plumb" de Bacovia.

Şi eram să uit de Tripreco. Cum să uit eu...

Taxi

Ieşind la baie, s-a întâmplat un lucru minunat. Am găsit-o pe mama în bucătărie lângă acel castron în care a pus pateul de porc. Nimic năucitor ca gust, dar mi-a dat o idee...

...să restartez TRIPRECO.

"...And suddenly there's change" suna un vers (mă rog, vocal sample) din "Taxi", o piesă de Watch The Men Fall. De altfel, primul entry Tripreco a fost al lui WTMF, din câte ţin minte... Hai să revisităm locul crimei.

Gloves On

Rareori am simţit un spleen atât de persisent ca azi. Ceva ciudat se întâmplă. Cu toate mormanele de chestii de învârtit pe Internetul ăsta mare de tot, nu pot să înlătur plictiseala asta. Şi Lunascape n-o fi aşa de rău, dar e foarte greu să judeci aşa ceva în vremuri de plictiseală. Ar trebui să închid ochii de aragaz ai calculatorului chiar acum. Nu mai pot rezista mult în stilul ăsta. Trebuie să fac ceva în privinţa asta. Uite, de când am scris aici despre Elefantul virtual, n-am mai scris niciun rând la el! Deşi, trebuie să recunosc, am reuşit să fac nişte poeme în proză foarte reuşite (care ar putea da tonul următoarei cărţi!).

Conserva de pate de porc aşteaptă solitară în frigider.

Elefanţi

Am început lucrul la o proză numită "Elefantul virtual". Sună de parcă ar fi un titlu pur şi simplu metaforic, dar chiar va apărea un elefant virtual la un moment dat. Pe moment n-o să dezvălui prea multe. Protagoniştii vor fi membrii familiei Mnokadi, iar acţiunea se desfăşoară, cu precădere, în South Rippleton şi într-o piaţă din Gitopol, unde Morr, "capul" familiei Mnokadi, vinde... miere. Deocamdată n-am o idee foarte clară cum va fi proza în final, nu ştiu dacă va fi o nuvelă sau chiar un roman întreg. Ştiu un singur lucru: am un elefant virtual de scris.

În rest, lenevit la calculator şi citit o grămadă din Rimbaud, Baudelaire, Mallarme, Bacovia...

Furtuna

A trecut examenul Cambridge, a venit altă furtună: de data asta, una mai reală, cu ploaie cu tunete şi fulgere, dar şi cu nelinişti metafizice, precum o cireaşă pe tort. Nu se întâmplă mare lucru (am terminat "Visul", n-am chef să termin Hardy, iar poezii nu prea am scris...) zilele astea în afară de furtuna asta care reuşeşte mereu să mă neliniştească într-o măsură mai mare sau mai mică... Tot e bine că nu plouă chiar tot timpul... doar că mi-am permis acum câteva ore să folosesc neonul catodic pe care tatăl meu l-a instalat în dreptul tastaturii. Era destul de întuneric în cameră, aşa că neonul arunca o lumină foarte atmosferică (deşi nu la fel de înspăimântătoare precum putea să fie). Unde era tastatura, respectiv mouse-ul, mi-am pus caietul de poezii şi am început să scriu în deplină tăcere... Prima mea poezie scrisă la lumina acestui neon care e instalat acolo de ceva vreme se numeşte "mozaic ocular" şi mi se pare chiar foarte reuşită (deşi mă tem puţin de faptul că entuziasmul meu s-ar putea dovedi din nou nejustificat). Am mai scris după aceea încă o poezie, dar n-a fost foarte reuşită... Chiar după ce am încheiat versurile, a trebuit să las loc liber tastaturii, pentru că venise tatăl meu acasă.

Şi acum ar trebui să ieşim iar spre stele...

Ce ascult

... zilele astea:

(Am şters imaginile pentru că linkurile lor erau prea adânci...)

Nablus

Blogul ăsta are nevoie de o schimbare...

Ce citesc acum:

Kafka - Castelul
Cărtărescu - Visul
Dante - Paradisul (din Divina Comedie)
Thomas Hardy - Jude neştiutul

Eclectică listă, nu?

...În ultima vreme, sunt bântuit de "fiori metafizici". Cu alte cuvinte, fantome care mă vizitează uneori, când sunt singur şi scriu sau citesc ceva, cu căştile de la MP3 player la urechi. Nu e ceva de contestat: simt prezenţe indiscutabile, care lasă uneori să scape ceva vederii sau auzului sau simţului tactil uman. Deja nu mai e ficţiune. Ceva se întâmplă, dar n-am nicio idee ce...