Am fost la olimpiada de română. Sunt foarte obosit.
Vis exagerat de lung şi oarecum vag ce se petrece la o casă similară cu cea a mamaiei Jeni; acţiunea visului e destul de vag; parcă la un moment dat profa de informatică şi computerele din cabinetul de info s-au materializat şi parcă m-a pedepsit profa pentru că scotea calculatorul meu nu ştiu ce sunete penibile... Parcă l-am văzut la un moment dat pe Beni. Odată chiar s-a întâmplat ceva dubios în toate încăperile casei... În fine, visul se termină în veşnica formulă a coşmarurilor mele: un câine mă muşcă. Se pare că sunt din ce în ce mai greu de ucis: nu mă trezesc decât după câteva muşcături dureroase... Când mă trezesc, deşi nu ştiu cât e ceasul, observ că cerul e la fel de negru cum era înainte de vis. Cu alte cuvinte, timpul s-a comprimat...
sâmbătă, 23 februarie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu